Vizitatori online

Invisible

marți, 31 august 2010

Pizza cu salam si legume


Acest fel de pizza a ieşit atât de perfectă încât am fost îndelung elogiată, cum că de această dată am facut o pizza exact ca la restaurant. Fiul meu, Antonio, care ar mânca pizza dimineaţă, prânz şi seară, mă laudă astfel de fiecare dată, în speranţa că voi repeta acest meniu zilnic. De această dată i-am dat dreptate totuşi, deoarece pizza a ieşit consistentă şi gustoasă, cu un blat fraged dar subţire, foarte fin. Cred că tocmai în aluatul acestui tip de pizza constă secretul, întrucât este făcut şi cu lapte praf; sau poate că sosul delicios de roşii este explicaţia! Habar n-am! Important este ca a iesit tare bună!

Pentru blatul de pizza (ies 4 bucati) avem nevoie de:
1. 330 ml apa (sau lapte)
2. 2 linguri lapte praf (asta dacă nu puneţi deja lapte in loc de apa)
3. 1/4 ceaşcă ulei
4. 2 linguriţe sare
5. 4 linguri zahăr
6. 560 (4 ceşti) făină albă
7. 2 linguriţe drojdie uscată.
Eu am facut aluatul la maşina de făcut pâine.
Daca nu aveţi aşa ceva, puteţi folosi un robot de bucătărie pentru a frământa aluatul sau procedaţi astfel:
- cerneţi făina şi sarea într-un castron, după care puneţi şi drojdia.
- adaugaţi în centru uleiul, zaharul şi laptele praf, peste care adaugaţi apa calduţă.
- frământaţi bine până ce aluatul devine moale, pufos, dar nu lipicios. Atenţie: aluatul nu trebuie sa fie tare, deoarece nu va mai creşte!
- lăsăm la crescut aluatul, într-un loc cald, ferit de curent, şi acoperit cu un prosop, cam 30-40 minute.

În acest timp facem sosul de tomate. Avem nevoie de:
1. 2-3 linguri ulei de masline
2. 1-2 cepe, tăiate fin
3. 2-3 căţei de ustoroi zdrobiţi
4. 400 g roşii din conservă sau roşii proaspete, decojite şi tocate mărunt
5. 1-2 linguri pastă de tomate
6. 2 frunze de dafin
7. 2 linguriţe de zahăr, sare si un praf de piper.
Procedam astfel:
- încingem uleiul într-o crăticioară şi adăugăm ceapa şi usturoiul. Le călim câteva minute, până când ceapa se înmoaie, dar nu devine maronie.
- adaugam roşiile cu pasta de tomate, zaharul şi frunzele de dafin.
- asezonăm cu sare şi piper, acoperim cratiţa si o lăsăm la foc mediu 15 minute, până se îngroaşă sosul.
- scoatem frunzele de dafin şi folosim sosul după ce s-a răcit.
Pentru umplutura de pizza mai avem nevoie de:
1. 200-300 g salam de care dorim, (mai slab, oricum), felii
2. alte mezeluri (şunca presată sau muşchi, dacă avem), felii
3. 250 g caşcaval sau parmezan, taiat felii sau dat pe razatoare
4. 400-500 g ciuperci (din conservă, preferabil; eu am avut congelate)
5. 1 ardei gras galben şi unul roşu, feliaţi subţire
6. 1 conservă de porumb dulce
7. oregano uscat.
Cum facem pizza efectiv:
-după ce aluatul a crescut, îl împărţim în 4 bucăţi mai mici, pe care le mai frământăm puţin;
- întindem o bucată de aluat cu sucitorul, la dimensiunea tăvii în care vom coace pizza.
- tapetăm tava cu făină şi aşezăm aluatul.
- întindem peste aluat 1/4 din sosul de roşii şi nivelăm frumos.
- aşezăm peste sos ingredientele în următoarea ordine: ciuperci, salam din plin, ardeiul gras, porumbul, iar peste acestea presărăm un praf de oregano.
- peste toate ingredientele de pe pizza aşezăm caşcavalul tăiat felii subţiri sau îl dăm de răzătoare.
- coacem pizza la foc mediu spre mare aproximativ 10-15 minute, până ce se coace bine blatul şi se formează o crustă frumoasă deasupra.
- servim caldă sau rece, oricum este la fel de gustoasă.
Poftă bună!










































luni, 30 august 2010

Tort rapid de ciocolata


Cred că toţi avem urgenţe - vizite inopinate sau târziu anunţate - care vă pun pe jar şi în dilema: ce să ofer musafirilor dulce? De obicei recurgem la veşnicele (la propriu şi la figurat) fursecuri din comerţ, care au acelaşi gust, indiferent de sortiment. Eu vă propun astăzi un tort de ciocolată rapid şi delicios, pe jumătate făcut în casă.
Avem nevoie de:
1. 1 blat de tort (făcut în casă sau cumpărat)
2. 1 cutie de 400 g cremă de ciocolata (Nutella sau Finetti, sau oricare alt fel)
3. 1 pachet de unt (250 g)
4. 200 ml frişcă lichidă
5. 100 g ciocolată amăruie
6. sirop din: 2 căni de apă, 1/2 cană de zahăr şi o esenţă de rom.

Procedăm astfel:
- facem blatul din: 8 ouă, 8 linguri făină, 8 linguri zahăr şi 8 linguri apa, în cazul în care nu îl cumpărăm din comerţ. Separăm ouălele; batem albuşurile cu zahărul până ce compoziţia se îngroaşe, luceşte şi devine bezea. Gălbenuşurile le desfacem cu cele 8 linguri de apă şi le adăugăm peste albuşurile bătute spumă. Le încorporăm uşor, prin mişcări de jos în sus, folosind un tel. Adăugăm şi făina, cernută în prealabil, în ploaie, încorporând-o cu aceleaşi mişcări. Coacem blatul la foc mic, aproximativ 45-55 minute.
- crema o facem încorporând untul moale (la temperatura camerei) în crema de ciocolata.
- facem siropul, fierbând zahărul cu apa, după care adăugăm esenţa de rom. Lăsăm la răcit.
- asamblăm tortul astfel: tăiem blatul în două sau trei felii, depinde cum ne permite înălţimea lui.
- ïnsiropăm fiecare felie de blat şi le umplem cu toată crema pe care o avem.
Atenţie: dacă avem blatul din comerţ, nu îl însiropăm, ci doar îl stropim cu sirop, deoarece riscăm să se dezintegreze tortul (blaturile din comerţ sunt extrem de fragede, mergând chiar să nu le însiropăm deloc).
- facem glazura de ciocolată astfel: rupem ciocolata în bucăţi şi o topim în frisca lichidă (aceasta trebuie adusă la punctul de fierbere, la foc mic, după care stingem focul).
- turnăm glazura peste tort, având grijă să nivelăm frumos. Dăm tortul la frigider.
- facem ce decor dorim, sau lasam tortul aşa cum este. Eu am făcut frunze de ciocolată (după tehnica vazută pe http://www.lalaworld.net/), adică am luat din grădină câteva frunze de vişin, le-am spălat şi le-am uns din plin cu ciocolată topită de dos. După ce s-a răcit ciocolata, am desprins uşor frunzele de vişin, şi astfel am obţinut frunzele de ciocolată.
Am facut şi un trandafiraş din sugus, că doar două bomboane am găsit prin casa. Am presat cu sucitorul bomboana de sugus taiata in 2-3 bucati, intre doua coli de hartie de copt, si am unit petalele de trandafir astfel obtinute.
A iesit acceptabil, desi se putea si mai bine.
Asadar, o solutie salvatoare. Tortul poate fi gata in 30 de minute, maxim, daca avem tot ce ne trebuie.

Mic dejun a la Kremlin


Ok, deci vă prezint un experiment ... Zilele trecute am văzut la ştiri un bucătar, care prezenta micul dejun al conducătorului poporului rus (acesta consta dintr-o felie de pâine prăjită în unt, cu un ou ochi în mijloc). M-a amuzat ideea de cât de simplu este acest mic dejun, dar mai mult din curiozitate am încercat să văd ce gust atât de special are pâinea în cauză.
Avem nevoie de:
1. O felie zdravănă de pâine (neagră am folosit eu)
2. Unt cât o nucă
3. 2 ouă
4. Şuncă ţărănească (sau bacon).
Procedăm astfel:
- încingem o tigaie şi topim untul
- scobim felia de pâine la mijloc, astfel încât să încapă cele două ouă ochiuri
- prajim painea în unt pe ambele parţi, după care spargem ouălele în lăcaşul din felia de paine
- scoatem felia de paine pe o farfurie şi prăjim câteva felii de şuncă, astfel încât să rămână crocante.
- ornăm micul dejun astfel gătit cu legumele preferate, şi servim cu mare pofta.
Dacă nu ar fi ieşit ceva foarte gustos, nu recomandam această reţetă, mai ales că pozele nu sunt chiar artistice. Copiii mei au devorat însă felia de pâine cu ou şi mi-au cerut alta. Această pâine în unt a ieşit crocantă şi foarte bună la gust. Eu am presărat şi brânză, întrucât îmi place foarte mult.
Este ceva rapid, care merită încercat!

Violenţa domestică - un subiect mereu actual!


Pe cât de plăcute au fost subiectele abordate anterior, pe atât de neplăcut este acesta, dar cu atât mai important! Din păcate trăim vremuri grele, în care războaiele duse pe câmpul de luptă au fost înlocuite cu războaiele de stradă, cu războaiele psihologice sau de altă natură. Dar faţă de toate relele care ne înconjoară, avem drept scut, siguranţa şi protecţia oferite de cămin, de familie, de cei dragi. Dar cum este atunci când nici în familie nu mai suntem în siguranţă, când chiar aici se duce cel mai crunt război pentru noi? Cum mai putem să ne protejăm, cum putem să găsim liniştea, şi poate chiar să supravieţuim? Da! Vorbesc chiar de violenţa domestică! Un fenomen care, în loc sa se stingă uşor, - ca oameni civilizaţi ce suntem, - ia amploare, devenind chiar un stil de viaţă cvasi-normal, general acceptat.

În calitate de copil crescut într-o familie măcinată de violenţe domestice de tot felul, cred că sunt în masură să protestez şi să trag un semnal de alarmă pentru femeile care suportă un astfel de supliciu. Dacă aceste femei mai au şi copii în creştere şi îngrijire, vreau să vă spun că aceste suflete nevinovate sunt victime colaterale, cele mai afectate de fapt, de ororile unei vieţi care se desfăşoară sub ameninţarea violenţei. Aceşti copii nu vor mai fi niciodată întregi sufleteşte, trăind toată viaţa cu amintirea copilăriei chinuite, care îi va împiedica să se bucure pe deplin de succesele pe care le realizează în viaţă.

În numele copiilor voştri, scumpe doamne, luaţi măsuri! Ei categoric nu merită o astfel de soartă! Salvaţi sufletul copiilor voştri şi chiar pe al vostru ... Pentru că aceşti copii, ori vor deveni la vârsta adultă tot nişte agresori, pentru că acest model l-au văzut în familie, ori vor deveni victime sigure pentru potenţialii agresori din jur!

În urmă cu ceva timp am descoperit pe forumul de discuţii al http://www.roportal.ro/ materialul de mai jos, care m-a impresionat până la lacrimi pentru că m-am recunoscut în postura de victimă descrisă de autor. Nu ştiu cine a scris acest material, dar este un om profund şi deştept, care a văzut adevărata faţă a fenomenului violenţei.
Vă rog să citiţi şi să reflectaţi! Cele scrise sunt mai mult decât adevărate şi sper să vă ajute!
RELATIA AGRESOR – VICTIMA - tu ce esti, un agresor, o victima, un salvator, sau neutru? Va-ti dorit vreodata sa nu va fi nascut, sa nu mai existati, sa iesiti din aceasta lume si nu stiti de ce? Toate acestea se intampla atunci cand esti o victima (in familia ta, in societate), cand ai cele 4 coordonate ale vietii tale desfiintate de catre agresorul din preajma ta (sot, sotie, parinti) care de obicei se presupune ca reprezinta persoana/persoanele care ar trebui sa te iubeasca NECONDITIONAT dar care de fapt sunt IMPOSTOR/IMPOSTORI, fara ca tu sa sti.
Activitatea unui individ normal psihologic contine OBLIGATORIU urmatoarele 4 coordonate.
Cele 4 coordonate ale vietii umane sunt:
1. activitatea (locul de munca, de unde iti castigi existenta)
2. relatia (viata sentimentala, cu sotul, sotia, copiii tai)
3. viata sociala (cercul de prieteni, altii decat cei de la servici)
4. viata personala (hobby-urile, ceea ce faci pentru sufletul tau, singur, in spatiul tau privat, in timpul tau privat), ea nu se poate suprapune cu punctul 1, adica fac bani distrandu-ma, delectandu-ma sau invers).

Un AGRESOR interzice ultimele 3 coordonate din viata victimei si limiteaza avansarea ierarhica in ce priveste prima coordonata, activitatea. Cum? Distrugand cele 4 mijloace prin care victima isi atinge un obiectiv situat pe cele 4 coordonate. Cele 4 mijloace prin care un om isi atinge un obiectiv in viata sa sunt :
1. Increderea in sine, stima de sine, valorizarea personala
2. Simtul responsabilitatii fata de propria persoana si fata de familia ta, fata de sociatate, comunitate
3. Comunicarea, modul in care comunici cu ceilalti pentru a-ti atinge un obiectiv
4. Sentimentele, cu rol de busola, care te orienteaza si te motiveaza spre un anume obiectiv.
Agresorul doreste si el sa moara, atunci cand nu mai are pe cine agresa. Cand nu i se mai permite sa agreseze. Atunci, daca mai are energie, agresorul va alerga flamand dupa alta victima, daca nu o gaseste in timp util, face depresie si se sinucide, se autoagreseaza.


Cand situatia se impute intre victima si agresor, iar victima ameninta ca va parasi agresorul, asistam la MITUIREA VICTIMEI DE CATRE AGRESOR. Agresorul se duce dupa victima, ii face mici cadouri si mari promisiuni, pentru a o aduce inapoi in cercul VICTIMA - AGRESOR. Cum este la inceput un AGRESOR?
1. Are o activitate monotona, stereotipa, care nu presupune schimbari dese.
2. Are o relatie de interes (pt. sex, material, etc.), e un om care mereu se teme sa nu piarda relatia in care este. Nu are prieteni (viata sociala), sau are 1-2 la fel ca si el, cu care se cearta des.
3. Nu are nici un hobby, munceste tot timpul, sau trandaveste mult la carciuma, la tv. etc.
4. De cele mai multe ori e un psihopat, care pe tot parcursul vietii sale duce lipsa de una din trasaturile fiintei umane, si anume, noi, oamenii pe tot parcursul vietii suntem trivalenti, COPIL, ADULT, PARINTE. Intotdeauna AGRESORUL are un script de PARINTE NORMATOR - PERSECUTOR care traseaza norme si indicatii.
5. Urmareste cu savoare stirile de la ora 5 (Pro TV) care sunt de fapt momentul final al confruntarii AGRESOR -VITCIMA, sinucidere, crima, viol etc.
6. Urmareste cu savoare confruntarile politice, stirile care au un continut conflictual. Dar in plan real e incapabil de orice confruntare decat cu victima din familia sa.
Agresorul ataca initial INCREDEREA IN SINE a victimei, si viata sa personala, care de cele mai multe ori se desfasoara in preajma agresorului, daca cei doi locuiesc impreuna. Apoi agresorul va indeparta victima de prietenii sai, ii anuleaza viata sociala. Daca la servici el este seful ierarhic al victimei, nu va permite victimei sa avanseze prea mult ierarhic. Cand victima se revolta, el va riposta in cele din urma fizic, cu bataia. Bataia e punctul final al agresiunii, dupa ce toate etapele agresiunii psihice s-au incheiat.

Agresorul este un abil manipulator psihic, altfel nu-si poate mentine victima langa el. Agresorul cand reproseaza ceva la o persoana, totdeauna descrie ceea ce el nu are de fapt. De exemplu, daca auzim o persoana spunand "mie totdeauna mi-a placut cinstea si ordinea", inseamna ca avem de aface cu un om lipsit de cinste si dezordonat. Daca o femeie spune despre alta ca e fatarnica, de fapt ea se descrie pe sine. Acest lucru e un fapt dovedit in psihologie, de aceea feriti-va sa faceti aprecieri negative la adresa oricui, fiindca de fapt nu faceti altceva decat sa va descrieti pe voi, si s-ar putea ca sa aveti ca interlocutor un om care stie asta.
Ce sunt AGRESORUL si VICTIMA? Sunt persoane nevrotice, care la randul lor au fost agresati, abuzati in familia lor. Copiii batuti, ajung batausi de copii. Ce e nevroza? E o tulburare psihica care apare la persoanele care se mint pe sine si pe cei din jur pentru a-si satisface o trebuinta: nevoia de a nu fi singur, de a avea cu cine face sex, de a exploata material o persoana.
Exemplu de cupluri de AGRESOR - VICTIMA:
1. POLITICIAN - ALEGATOR
2. PROXENET - PROSTITUATA
3. AMANT - AMANTA
4. EXCROC - CREDUL etc.
In cuplul AGRESOR - VICTIMA, NU EXISTA SENTIMENTE, nu exista dragoste neconditionata, exista doar interese, beneficii morale, sexuale, materiale. De cate tipuri sunt agresorii sau victimele:
1. Constienti (politicienii)
2. Inconstienti (oamenii de jos, cei fara educatie, care au preluat modelul din familie de pe timpul cand erau copii mici, pana la varsta de 7-8 ani, cand aveau dezvoltata doar inteligenta reala, nu si cea abstracta, de interpretare). De exemplu, parintii care au o atitudine ambivalenta fata de copil, azi il bate fara motiv, maine il mangaie si tot asa, vor produce confuzie si disociatie in mintea copilului. El mai tarziu va dezvolta grave tulburari de comportament, alcoolism, consum de droguri, cleptomanie, violenta nejustificata.
Cand apare ambivalenta sentimentala la parinti fata de copii? Cand o femeie face un copil cu un barbat pe care nu-l iubeste, sau invers, cand barbatul se trezeste pe cap cu un copil de la o femeie pe care nu o iubeste. Aparitia celui de al doilea copil nu face decat sa agraveze situatia.!!!! ATENTIE!!! Victima se afla intr-o complicitate perversa cu AGRESORUL! Nu faceti pe SALVATORUL cu nici unul din ei. Cand unul din cei doi constientizeaza situatia si paraseste cercul in care se afla, NUMAI o persoana neutra, cu autoritate, un psihoterapeut competent poate face victima sau agresorul sa devina constient de situatia in care se afla si de jocul psihologic pe care il practica. Cum se termina relatia dintre victima sau agresor? De regula, agresorul nu doreste sa constientizeze ceea ce face. Singurul lucru care il deranjeaza e "nesupunerea victimei" si amenintarea periodica a acesteia ca il va parasi. Agresorul nu doreste sa ucida fizic victima, atata timp cat aceasta se lasa abuzata psihic si fizic. Atat timp cat nu riposteaza. Victima are 4 variante:
- dezvolta tulburare psihotica (disocierea personalitatii), mai intai face nevroza, apoi depresie, apoi tulburare afectiva bipolara, apoi schizofrenie
- daca psihicul victimei nu disociaza si rezista, victima doreste sa se sinucida, si pana la urma chiar se poate sinucide
- isi ucide agresorul- pleaca definitiv si se trateaza la un psihoterapeut.
Sa nu uitam ca victima de cele mai multe ori isi iubeste agresorul la inceput sau cel putin nu-l uraste. Apoi devine dependenta afectiv de el, dupa ce dispare si aceasta dependenta, ramane dependenta materiala (contractul de casa e la agresor, singurul care are servici e agresorul). Subconstientul agresorului are grija din timp ca el sa detina controlul total asupra victimei.

Cum recunoastem o potentiala victima, cum simte agresorul pe cine poate si pe cine nu poate sa agreseze?
1. Atat victima, cat si agresorul se tem de SINGURATATE, evident din motive diferite.
2. Agresorul, de obicei barbat, are o permanenta teama ca isi va pierde sursa placerilor sexuale, care e femeia - victima de langa el. De obicei o femeie abuzata emotional nu prea mai are orgasm cu barbatul ei agresor.
3. Este o persoana emotiva, ezitanta, nu-si exprima sentimente, e invatata sa fie supusa, isi detesta propriul sex. Puneti o intrebara simpla. Intrebati o femeie daca si-ar fi dorit sa fie barbat, daca ea spune da, inseamna ca in familia ei tatal e un AGRESOR, si aceasta femeie e o potentiala victima.
4. Victima mereu se jeleste, ii place sa se auto-victimizeze, si cultiva cu cei din jur o relatie de absoluta dependenta afectiva, de autocompatimire.
Ce pateste cineva care vrea sa faca pe SALVATORUL pe nepusa masa in perversa relatie victima - agresor? Cei doi perversi se coalizeaza impotriva SALVATORULUI, si vor deveni AGRESOR pentru el. Daca sunteti copil si aveti parinti AGRESOR - VICTIMA, nu interveniti. Incercati sa deveniti independent material fata de ei, parasiti cat mai repede domiciliul, faceti-va propria terapie (in Romania nu prea avem cu cine) si nu le mai permiteti:
- sa va viziteze cand vor ei, daca se poate deloc- sa va mai sune cand vor ei, daca se poate deloc, sau sunati voi cand doriti
- nu permiteti sa vi se cultive de catre parinti (mai ales mama) autocompatimirea de sine ("vai saracul de tine", "vai ce greu trebuie sa-ti fi fost" etc)
- nu permiteti sa mai mentineti o relatie de dependenta afectiva bolnavicioasa cu ei.
Cum recunosti daca ai o mama VICTIMA care nu-si iubeste sotul, si care evident e un AGRESOR pentru ea?
Ea dezvolta o relatie patologica cu copilul sau si anume:
- daca e baiat, il va sufoca cu o iubire egoista, posesiva, il va iubi ca pe un obiect, ca pe o posesie, el trebuie sa faca exact ce spune ea, nici o femeie nu e buna pentru baiatul ei, baiatul ei trebuie sa urmeze cariera aleasa de ea
- daca e fata, o va bate, o va agresa fizic, emotional, nu-i va permite sa aiba un prieten, pe motiv ca "toti barbatii e porci".
Cum recunosti daca ai un tata AGRESOR:
- daca esti baiat, vei fi obligat sa urmezi carierea tatalui, sau oricum sa studiezi ceea ce el decidenu-ti va permite sa te bucuri de nimic, si anume de ce: un om care se bucura, care are un hobby, e un om fericit, iar un om fericit nu poate fi dominat, subjugat, "orientat" in directia dorita de agresor. Tatal AGRESOR se va teme ca tu sa nu-ti descoperi dorinta sexuala, sexualitatea. De ce ? Fiindca sexul inseamna PLACERE. Iar AGRESORUL, sa ne amintim, nu doreste ca victima sa se bucure de nimic.
- daca esti fata, iti va interzice sa ai un prieten, daca se poate pana la pensie, daca totusi accepta, va cronometra fiecare minut care il petreci cu el.
De ce anume are voie VICTIMA sa se bucure cand se afla in preajma agresorului? De NIMIC cu exceptia a ceea ce ofera AGRESORUL ca MITA DE IMPACARE. Cum putem identifica acest fapt? Sa zicem ca agresorul va cumpara banane si ciocolata ca semn de impacare. Ignorati-le, lasati-le sa se strice. Agresorul se va infuria cumplit ca nu ati acceptat MITA de impacare. Asa stiti ca ce va fost oferit, va fost oferit CONDITIONAT, ca sa cedati si sa nu mai faceti pe suparatul. Retineti, tot ce vine din dragoste sincera, e NECONDITIONAT. Mai departe, faceti-va un cadou putin mai scump, daca se poate pe banii AGRESORULUI. Acest fapt il va determina sa turbeze de furie. Daca toate acestea se intampla, inseamna ca locuiti in casa cu un om care va este cel mai mare dusman, care v-a mintit de la bun inceput, care a fost in IMPOSTOR, in calitate de SOT, sotie, MAMA sau TATA. Nu reactionati agresiv. Faceti-va planuri cum sa parasiti impreuna cu lucrurile dv. acel domiciliu. Odata plecat nu mai reveniti sub nici o forma. Aveti de a face cu un om inconstient de patologia sa, care nu se va schimba NICIODATA. Nu-i permiteti sa va mai caute, nu-i permiteti sa va mai sune. ORICE CONTACT TREBUIE INTRERUPT!!! Recomandati-i pe un ton neutru sa mearga la un terapeut, spuneti-i asa: "nu ma mai suna, te rog de dragul tau sa mergi sa te tratezi". Nu mai reveniti in relatie NICI MACAR DUPA CE individul respectiv s-a tratat, vechile traume se pot redeschide, si proastele obiceiuri reluate. In momentul cand victima doreste sa se sinucida, sa nu mai existe, e semn de prognostic agravant, inseamna ca AGRESIUNEA a durat atat de mult incat AGRESORUL a anulat DREPTUL la EXISTENTA pe care fiecare dintre noi trebuie sa ni-l acordam. Smulgerea victimei din acest cerc si psihoterapia se impun de urgenta. Chiar cu sprijinul autoritatilor. Agresorul nu doreste moartea victimei decat rar, scopul sau e POSESIA ABSOLUTA A VICTIMEI, CA PE UN OBIECT, si pe o durata infinita. Dar prin faptul ca el anuleaza orice drept al libertatii sociale si personale a victimei, victima care e atasata afectiv de AGRESOR trage concluzia ca de fapt nu merita sa mai traiasca. Agresorul duce devalorizarea victimei sale la extrem, la maxim, dar atat cat permite victima. Ca victima sa-i permita acest lucru, el are neaparata nevoie de a ataca permanent increderea in sine a victimei. Pentru a face acest lucru, el are multe mijloace. Mesaje ambivalente, fraze cu dublu inteles, sau cu inteles defavorabil victimei, impinge vitcima intr-o directie in care stie sigur ca nu va reusi ca apoi sa-i spuna ca nu e capabila de nimic. Multi dintre noi avem parinti care ne spun fraze de genul: "eu pe tine te iubesc cel mai mult pe lumea asta, eu traiesc prin tine", dupa care daca copilul greseste ii va spune "tu esti piatra mea de moara legata de gatul meu" sau "nu e nimic de capul tau". Toate aceste fraze sunt schizofrenice si obliga copilul la supunere, dependenta afectiva absoluta, obliga copilul sa traga concluzii defavorabile in favoarea sa.

De unde apare si de ce exista aceasta patologie agresor - victima? Ea se perpetueaza din generatie in generatie, e o contaminare din familie, parintele-agresor isi contamineaza copilul in primii 7 ani de viata. Daca copilul e agresat dupa cei 7 ani, dupa ce i se dezvolta celelalte tipuri de inteligenta (cand nu mai crede tot ce vede) acel copil nu va dezvolta o patologie prea grava. Felul in care se poarta parintii cu copilul in primii 7 ani, cei 7 ani de acasa se numeste SCRIPT. Acest script, care e totdeauna negativ, copilul il va purta toata viata cu el, si va face mereu si mereu aceleasi greseli fiindca nu e constient de scriptul sau imprimat din familie.

Cum e inteligenta copilului pana la 7 ani? Daca spre un copil de 5 ani vine un caine latrand care vrea sa-l muste, copilul inchide ochii si gata, pentru el cainele a disparut si copilul nu se mai teme. Daca spunem unui copil de 3-4 ani ca in podul casei sunt fantome, acel copil ani de zile se va teme ca din pod vor cobori fantome, el crede absolut tot ce i se spune, si daca parintii lui sunt niste impostori, el nu va sesiza, decat ca nu va intelege nimic din ambivalenta lor care insa in timp va produce grave perturbari in relatiile sale de mai tarziu.

Va crede toata viata in Mos Craciun, cand de fapt pentru el Mos Craciun chiar nu a existat. Cum se manifesta acesti copii? Ei sunt foarte tematori in prima zi de scoala, plang, si incearca sa fuga. Cand sunt mai mici, nu pot fi lasati sub nici o forma singuri. Cand vor fi mai mari, vor fi dependenti de partenerul de viata, acei copii sunt adultii de maine care vor lega relatii numai pentru a nu fi singuri.

Lipsa unui sentiment real intr-o relatie, duce la persecutie si victimizare fiindca evident, acel copil devenit adult, nu i s-au oferit sentimente si siguranta de care avea nevoie.


Copiii institutionalizati manifesta un puternic sindrom de abandom, care de fapt e un sindrom din frustrare la lipsa de afectiune.
Situatiile TAMPON, sau PARATRASNET:
- parinti casatoriti din diverse interese, se pomenesc ca au un copil. De obicei in cupluri fara sentiment nu mai apare al doilea copil. Cei doi care nu se iubesc, pentru a putea ramane impreuna fara a se agresa prea tare, devin agresori pentru copil. Fac un hobby din el, il POSEDA ca pe un obiect. Asa apare PSEUDODEBILITATEA. Un copil care s-a nascut normal psihic si fizic, care are un anumit potential si niste abilitati de a presta o profesie, este directionat in cu totul alte directii, "inalte" , egoiste, pentru a compensa stima de sine a parintilor. Asa apar medicii, avocatii, procurorii, judecatorii, din asemenea familii. Cum se numeste asemenea familie, care isi orienteaza copilul spre lipsa de sentiment, spre material etc.? O familie materialista? Nici vorba, se numeste o familie SCHIZOIDA. Copiii care se opun "educatiei" acestui tip de parinti, o opozitie inconstienta, vor ajunge SCHIZOFRENI. In Romania, parintii fac copii pentru ei, pentru parinti. Putin le pasa lor ca sa observe ce abilitati are copilul lor, ei investesc in ceea ce ei decid ca trebuie sa faca acel copil. De aceea nu avem profesionisti de calitate. In OCCIDENT, parintii fac copii pentru ei, pentru copii. Chiar daca nu exista un sentiment foarte puternic, lipseste manipularea care la noi e generalizata.
Ce e SCRIPTUL? Avem SCRIPT peste tot, la nivel de individ, la nivel de familie, la nivel de tara si la nivel de continent. Scriptul poate fi INDIVIDUAL, sau colectiv. Evidend, vedem cu totii ce script COLECTIV e in Romania, in Suedia, sau in Irak. Cand scriptul negativ se generalizeaza atat de mult, incat nu mai destingi alb de negru, vin razboaiele. Scriptul e ca un virus, el vrea sa supravietuiasca, si cel mai grav, sa se amplifice din generatie in generatie. El distruge atat agresorul cat si victima. Dar el in sine, SCRIPTUL, supravietuieste. Asa piere un neam. Esti de neam bun sau de neam rau? De ce boierii din vechime, nobilii urmareau acest aspect, de neam bun? Nu se referea numai la starea materiala, ci si la cea spirituala. Cine se casatoreste cu un agresor, isi condamna neamul la pieire in cateva generatii. Dar omul liber va salva victima. Cel mai greu de salvat e agresorul, fiindca el nu sufera atat de mult ca victima sa, nu cauta nici o vindecare. In diverse religii, el se numeste DEMON. Toti oamenii care nu au propria terapie facuta cu cineva care e eliberat din script, TRAIESTE IN SCRIPT. A te elibera de scriptul cu care ai iesit din familie, inseamna a fi un OM LIBER. Asta urmaresc toate religiile si toate filozofiile. Propria devirusare. Sa nu agresezi pe nimeni, si sa nu fi agresat.




Concluzie: nu exista vina, si agresorul la randul sau a fost o victima. Cine doreste, se poate elibera. Cunoscand lucrurile de mai sus, putem deveni constienti de noi insine, si atunci putem obtine ceea ce dorim, GANDIREA POZITIVA! Capata un sens. Cum poti gandi pozitiv daca ai un script infect? Daca ai o relatie infecta? Daca ai parinti infecti? Daca tu ai un comportament infect? Daca pierzi relatie dupa relatie dupa acelasi tipar dar nu poti constientiza de ce? Intreaba-te, ce Mos Craciun ai avut, ca sa şti ce esti! Urez mult succes tuturor celor care se afla in situatia de victima, agresor sau copil traumatizat pentru a iesi cat mai repede din aceasta situatie!




Interesant, nu? De-a dreptul impresionant! Sper să vă folosească aceste informaţii şi să ieşiţi din cercul violenţei domestice cât mai repede posibil! Chiar se poate, să ştiţi. Depinde doar de voi!